Populaţia
În urma recensământului din anul 2002, populaţia comunei Buduslău este de 1966 locuitori, din care numărul populaţiei ocupate este de 720 persoane iar a celei de vârstă activă de 932 persoane; numărul înregistrat al şomerilor este de 42 persoane, rata şomajului este de 17%.
Evoluţia numerică a populaţiei comunei Buduslău:
Localitate |
1828 |
1886 |
1910 |
1930 |
1980 |
1992 |
2002 |
Albiş |
458 |
881 |
1088 |
1205 |
1123 |
1059 |
1966 |
Buduslău |
819 |
769 |
1053 |
1126 |
1116 |
1016 |
|
Naţionalităţile comunei Buduslău:
|
Români |
Maghiari |
Rromi |
Alte |
Nr. locuitori |
27 |
1934 |
2 |
3 |
% |
7,6% |
92% |
0,1% |
0,3% |
Menţiune: ponderea populaţiei rrome nu corespunde cu cea care figurează în datele din recensământ, deoarece această populaţie se declară a fi de naţionalitate maghiară, vorbind limba maghiară.
Populaţia pe grupele de vârsta:
Grupe de vârste |
0-19 |
20-39 |
40-59 |
>60 |
Total: 1966 |
595 |
472 |
460 |
439 |
Obiective:
- monitorizarea stării ocupaţionale a populaţiei,
- proiecte pentru tineret, pentru activizarea tineretului;
- acordarea unor facilitaţi de către primărie, pentru tinerii superior calificaţi;
- organizarea de cursuri şi traininguri de formare şi recalificare în mediul rural, precedat de un studiu de evaluare din zonă;
- administraţia locală să găsească surse financiare, în parteneriat cu ONG-uri, biserici sau alţi reprezentanţi ai societăţii civile pentru angajarea unui asistent social calificat.
Sănătatea publică
Comuna are dispensar medical la Albiş, în centrul de comună există doar un ambulatoriu şi o farmacie. Staţie de salvare şi spital, nu există în comună, insă cel mai apropiat spital şi statie de ambulanţă se găseşte la distanţă relativ mică, la 10 km , în oraşul Marghita.
Există un cabinet medical individual in localitatea Albiş.
Obiective:
- conştientizarea populaţiei de importanţa controalelor preventive;
- căutarea de fonduri pentru finanţarea controalelor preventive şi periodice;
- încurajarea stabilirii medicilor generalişti şi specialişti în localităţi prin crearea unor condiţii stimulative de către administraţia locale (locuinţe de serviciu, autoturism de serviciu, decontarea consumului de combustibil);
- întocmirea de proiecte în domeniul medical, (în colaborare cu autorităţile administraţiei locale şi al ONG-urilor care au activităţi medicale, caritative) pentru îmbunătăţirea accesului la serviciile medicale ale categoriilor defavorizate, campanii de informare, dotarea cabinetelor medicale cu aparate şi instrumente medicale corespunzătoare;
- elaborarea proiectelor pentru ocrotirea copilului, finanţat prin programul MATRA, de Guvernul Olandei, pentru 2004- 2005.
Prioritate:
- organizarea asistenţei sociale;
- conştientizarea populaţiei de importanţa controalelor preventive,
- organizarea locală a controalelor, colaborând cu medicii de familie, ONG-uri caritative;
- creşterea nivelului de servicii medicale
- program pentru ocrotirea copiilor marginalizaţi, dezavantajaţi.
Educaţie - formală şi informală
| |
Grădiniţe |
Şcoala generală |
Locuri |
Educatoare |
Preşcolari |
Nr. sălilor clase |
Nr. cadrelor |
Elevi |
88 |
3 |
63 |
16 |
21 |
244 |
Gradul de utilizare a grădiniţei este de 72%, a şcolii generale de 61%.
Clasificarea populaţiei după nivelul de şcolarizare:
Nivel de şcolarizare |
Sub 3 clase |
Şcoală generală |
Şcoală profesională |
Liceu |
Studii superioara |
Nr. şcolarizaţi total: 1700 |
400 |
1132 |
110 |
30 |
28 |
100% |
23% |
67% |
6% |
2% |
2% |
Obiective:
- administraţia publica locală trebuie să caute toate posibilităţile de sprijin ale instituţiilor de învăţământ (din surse bugetare şi extrabugetare);
- să acorde facilităţi pentru a încuraja stabilirea cadrelor didactice în localitate (locuinţe de serviciu, terenuri pentru construcţii);
- sprijinirea materială a copiilor nevoiaşi, dotaţi, dornici să-şi continue studiile;
- îmbunătăţirea infrastructurii şi dotării şcolilor prin proiecte de finanţare, ceea ce necesită pregătirea specială şi munca conştiincioasă a cadrelor didactice;
- participarea cadrelor didactice la activităţile culturale şi sociale din l ocalităţi;
- este nevoie de programe de educare familiară, realizarea acestora fiind posibilă cu ajutorul cadrelor didactice şi a specialiştilor (asistenţilor sociali);
- colaborarea asistentului social cu şcoala şi familia:
- elaborarea unui proiect pentru ocrotirea copiilor marginalizaţi sau cu nevoi speciale;
- crearea posibilităţii ca în şcolile generale (în cadrul orelor de tehnologie), să fie însuşite vechile meşteşuguri specifice regiunii (împletirea papurii şi nuielelor, ţesutul manual, cunoştinţe legate de agricultura tradiţională, biocultură);
- educarea ecologică prin realizarea colectării selective a deşeurilor, in prim pas la nivelul instituţiilor locale;
- înfiinţarea ,şcolilor în natură" în care se pot organiza procese instructiv- educative în mijlocul naturii;
- elaborarea proiectelor pentru educaţie, finanţat prin programul MATRA, de Guvernul Olandei, pentru 2004- 2005.
Cultură, sport
Instituţiile culturale ale comunei sunt:
Nr. căminelor culturale |
Nr. telecentre |
Nr. biblioteci |
2 |
- |
1
|
Nr. locuri |
Nr. calculatoare |
Nr. volume |
300 |
- |
4.000 |
- zilele localităţilor, organizate anual, în Buduslău începând din anul 1994, iar în Albiş din 2001;
- se ţin sărbătorile religioase;
- există un grup amator de dans modern.
Obiective:
- repararea şi dotarea căminelor culturale;
- intensificarea activităţilor culturale prin activizarea tineretului;
- încurajarea formării grupurilor culturale;
- înfiinţarea unui telecentru.
Priorităţi:
- renovarea căminelor culturale.
Convieţuirea etniilor
Convieţuirea etniilor nu prezintă probleme majore.
Problemele populaţiei rrome:
- nivel de instruire şi educaţie scăzut;
- condiţii de viaţă mai scăzute faţă de restul populaţiei;
- dificultăţi în asigurarea condiţiilor minime de trai;
- lipsa asistenţei medicale ;
- şansa obţinerii unui loc de muncă;
- prestează mai mult munci sezoniere şi ocazionale.
Societatea civilă
Societatea civilă este slab reprezentată în comună, există Asociaţia Irinyi J ó zsef, creată cu scopul îngrijirii memoriei celor două personalităţi renumite ale comunei: Irinyi J ó zsef şi Irinyi J á nos. Comuna întreţine relaţii cu o localitate din Franţa.